Este asemănătoare unei lucrări de licenţă, conceputǎ în sistem clasic, dar exprimatǎ în manieră modernă, cu material grafic, hǎrţi şi fotografii din abundenţǎ - pentru o mai bunǎ orientare şi cunoaştere a locurilor.
De ce râu Buzǎu şi bazinul sǎu cu râuri mai puţin cunoscute?
Pentru cǎ este un râu cu un bazin relativ mic, puţin peste 5000 km², care îşi are izvoarele pe partea nordică a Carpaţilor de Curbură, care dupǎ ce traverseazǎ munţii, îşi adunǎ apele de pe partea sudică a culmilor. Poate fi numit transcarpatic. Şi când iese în marea câmpie a Bǎrǎganului se îndreaptǎ spre câmpia joasǎ a Siretului. Acesta este râul Buzǎu care poartǎ acelaşi nume şi de o parte şi de cealaltǎ parte a munţilor.
Bazinul sǎu are culmi domoale care sunt împǎdurite, la izvoare. Domoale
sunt şi culmile din dealuri, dar cu pǎduri rare. Un bazin obişnuit, unde întâmplarea devine dominantă, semănând cu alte
bazine din ţară.
Şi totuşi există la acest bazin şi râu, multe lucruri aparte:
- poziţia sa
- capriciile sale. Privindu-l îl consideri un râu temperat. Priveşte-i însă malurile, terasele, versanţii! Toate sunt forme, în cea mai mare parte, create de el.Cât timp şi câtă forţă a avut pentru a săpa valea de azi sau alte văi pe care cândva a curs? Şi pentru a puncta caracterul său năvalnic, putând fi numit în multe alte feluri, un anume aspect îl poate defini: la una din viiturile sale cele mai mari, a urcat de la 30 mc/s, ajungând în câteva ore (8-10 ore) la 2000 mc/s;
- încărcătura sa solidă pe care o transportă în fiecare moment, ce îi înalţă, îi nivelează sau îi bătătoreşte drumul pe care-l străbate;
- multele aspecte legate de viaţa sa ca râu sau de viaţa oamenilor care trăiesc pe malurile sale;
- ,,întorsurile” sale, când spre nord, când spre sud, când spre est şi din nou spre nord sau sud, modificând toate componentele legate de îmbinări, manifestări, efecte, etc.
Capitolele lucrării analizeazǎ:
- aspectele generale privind poziţia geograficǎ a bazinului, istoricul cercetǎrii bazinului, toponimia;
- factorii fizico-geografici care influenţeazǎ formarea şi repartiţia spaţialǎ a scurgerii râurilor: caracteristicile morfologice ale reliefului, unitǎţile de relief, condiţiile geologice, condiţiile climatice, solurile, vegetaţia, moduri de utilizare a terenurilor;
- hidrografia generală şi câteva elemente de hidrometrie şi hidrologie: activitatea hidrometricǎ în bazin, scurgerea medie, maximǎ, minimǎ, fenomene de risc (viituri, secare).
În finalul lucrǎrii, un capitol denumit ,,Hidrografia regională”,
detaliază studiul subbazinelor componente.Aceastǎ hidrografie regionalǎ trebuie
privitǎ ca o analizǎ a tuturor detaliilor care compun bazinul, indiferent dacǎ
subbazinele componente sunt mai mari sau mai mici în suprafaţǎ sau cǎ o parte
din subbazine prezintǎ alte caracteristici în comparaţie cu vecinele sale.
